Procedura insolventei (si falimentului)

Pe foarte scurt, procedura intrarii in insolventa a unei societati intervine la acumularea unui debit de 30.000 lei. Aceasta poate fi ceruta de catre administratorul societatii respective, sau de catre creditorii societatii. Exista 2 modalitati de a beneficia de aceasta si anume procedura generala, prin care se parcurge etapa reorganizarii societatii si apoi intrarea in faliment a acesteia, sau procedura simplificata atunci cand societatea respectiva intra in faliment in mod direct. In cazul in care va incadrati in procedura generala, administrarea societatii este preluata de catre un administrator judiciar asa cum se stabileste printr-o hotarare a judecatorului sindic. Scopul planului de reorganizare este ca prin desfasurarea unor anumite activitati, in anumite conditii, societatea respectiva sa reuseasca sa-si plateasca integral sau partial datoriile in termenul indicat in planul de reorganizare. Daca exista un plan de reorganizare il puteti consulta la sediul societatii debitoare. In cazul cand planul de reorganizare esueaza sau daca societatea reorganizata acumuleaza alte datorii care fac imposibila continuarea activitatii, se intra in faliment. Falimentul va lua sfarsit prin valorificarea si distribuirea tuturor bunurilor din averea societatii debitoare, lichidatorul judiciar realizeaza un raport final si depune o cerere de inchidere a procedurii spre aprobare la judecatorul sindic.

Mai pe larg, de pe Lichidarefirma.ro am aflat ca reglementarile legale specifice procedurii falimentului se gasesc in Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata in MO nr. 359 din 21.04. 2006, si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa, publicata in Monitorul Oficial nr. 944 din 22.11.2007.

Participantii la procedura falimentului sunt:

• societatile comerciale;
• societatile cooperative;
• organizatiile cooperatiste;
• societatile agricole;
• grupurile de interes economic;
• orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.

Instantele judecatoresti competente sunt tribunalele in a caror raza teritoriala isi au sediul debitorii, iar in cadrul acestor institutii se distinge judecatorul sindic a carui atributii sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii falimentului (insolventa).

Procedura de lichidare presupune constituirea unei Adunari a Creditorilor, care este convocata si prezidata, de cate ori este nevoie, de catre administratorul judiciar, sau dupa caz, de catre lichidator, daca legea, sau judecatorul sindic, nu dispune altfel. Totodata, asociatii/ actionarii firmei aflate in lichidare pot desemna, pe cheltuiala lor, un administrator special, care sa participe la procedura falimentului si sa le reprezinte interesele.

Cel mai cunoscut personaj al acestei povesti este, bineinteles, Lichidatorul ale carui principalele atributii sunt:

• examinarea activitatii debitorului asupra caruia se initiaza procedura de lichidare;
• conducerea activitatii debitorului;
• introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor;
• mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor (daca au fost incheiate intr-o perioada de pana la 3 ani si s-a urmarit fraudarea creditorilor);
• urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului;
• primirea platilor pe seama debitorului etc.

Procedura simplificata a falimentului se aplica debitorilor (in stare de insolventa, aflati in una din urmatoarele situatii:

• comerciantii, persoane fizice, actionand individual;
• asociatii familiale;
• comerciantii exceptati de la aplicarea procedurii generale;
• debitorii care nu au depus la termen actele cerute de lege;
• societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;
• debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de lege.

Procedura simplificata este procedura prin care debitorul intra direct in procedura falimentului, fie odata cu  deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 zile.

Indiferent de tip, procedura poate fi declansata de catre:

Deschiderea procedurii la cererea debitorului:

Debitorul aflat in stare de faliment are obligatia de a introduce o cerere la tribunal, in vederea deschiderii procedurii, in termen de 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.

Nu poate formula o cerere de reorganizare judiciara debitorul care, in termen de 5 ani, anteriori introducerii cererii, a mai fost supus acestei proceduri.

Debitorul are obligatia de a depune la tribunal, odata cu cererea, documentele expres prevazute de lege. In caz contrar, pentru nedepunerea informatiilor in termen de 10 zile, judecatorul sindic va considera aceasta lipsa, o recunoastere a starii de faliment si va pronunta o sentinta de intrare in procedura simplificata a insolventei.

Deschiderea procedurii la cererea creditorilor:

Orice creditor care are o creanta certa, lichida si exigibila poate solicita deschiderea procedurii insolventei impotriva unui debitor prezumat in faliment.

Cererea trebuie sa cuprinda cuantumul si temeiul creantei, existenta unei garantii reale, precum si a unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului si o declaratie privind intentia de a participa la reorganizarea debitorului.

Cererile ulterioare ale altor creditori vor fi conexate, din oficiu, la dosarul intial.

In plus, dechiderea procedurii insolventei are si o serie de efecte, cum ar fi: suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului, sau bunurilor sale, sau suspendarea termenelor de prescriptive ale actiunilor suspendate anterior.

De asemenea, administratorul sau lichidatorul pot introduce actiuni pentru anularea unor acte juridice ale debitorului in conditiile prevazute de art. 77 – 93 din Legea insolventei. Actele frauduloase care pot fi anulate sunt actele incheiate de debitor in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii de lichidare.

Dupa cum am specificat mai sus, procedura generala reprezinta procedura prin care un debitor intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului.

Reorganizarea judiciara se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor sale, in conformitate cu un plan de reorganizare, care poate fi propus de debitor, de administratorul judiciar, de unul sau mai multi creditori detinand impreuna 20% din valoarea totala a creantelor mentionata in tabelul creditorilor.

Planul de reorganizare cuprinde fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea debitorului, fie poate combina cele doua solutii.

Referitor la procedura Falimentului, aceasta este declansata de catre Judecatorul sindic in unul din urmatoarele cazuri:

• debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;
• debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul sindic;
• nici unul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, sau nici unul din planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;
• debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;
• obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale;
• a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune intrarea debitorului in faliment.

Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment, Judecatorul sindic va pronunta dizolvarea  societatii debitoare si va dispune, totodata, si o serie de masuri.

Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, lichidarea va incepe de indata dupa finalizarea inventarierii  bunurilor din averea debitorului de catre lichidator.

Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul Judecatorului sindic, iar creantele vor fi platite intr-o anumita ordine (prevazuta in articolul 123 din legea 85/ 2006 privind procedura insolventei).

In final procedura falimentului va fi inchisa prin sentinta.

Sursa acestui articol cat si informatii complete in acest domeniu gasiti pe Lichidarefirma.ro